Ah, semnaturile electronice. Digitalizare. Lipsa hartiei (in mod voit!) si trecerea la un sistem digitalizat, in special in domeniul public. O utopie in Romania, nu-i asa?
Nu chiar – se poate si in Romania.
O sa incep articolul legat de un subiect “greu”, cu multe dificultati tipice spatiului legal din Romania, cu un raspuns pe care il dau la multi din cei care ma intreaba legat de validitatea unei semnaturi electronice – daca ai imprimat / printat documentul cu o semnatura electronica, poti indoi acel document pe la colturi si il poti arunca in aer pe post de avion de hartie deoarece nu are nici o valoare. 🙂
De ce? Pentru ca o semnatura electronica este valabila doar in format electronic. Digital. Si doar atat.
Ok dar mai clar, ce este o semnatura electronica?
Desi raspunsul tentant ar fi sa ne luam dupa aparitia unei casute cu o semnatura pe documentul digital sau orice alt indicativ, semnatura electronica in sine este un sir de cifre matematice care certifica procesul de semnare. Nu voi intra in prea multe detalii legate de criptografie, dar ideea de baza este legata de conectarea unei chei private (detinute de catre semnatar) cu o cheie publica (valida). Daca cele doua chei au un anumit set de date specifice doar lor atunci semnatura se poate genera. Mai simplu – 2 LEGO-uri care se imbina impreuna si formeaza o semnatura.
Care sunt legile ce guverneaza statutul semnaturilor electronice?
In Romania avem “2 legi si jumatate” – similar cu serialul Two and a Half Men in care avem 2 actori si inca cineva pe langa – deoarece avem o lege nationala, una europeana si un Ordin de Ministru dat ca o completare a legii europene pentru legea nationala. Foarte recent putem adauga si o decizie a ICCJ (Inalta Curte de Casatie si Justitie) ce va avea un efect destul de important asupra reglementarii semnaturilor in Romania.
- Legea 455/2001 – legea semnaturilor electronice nationala, promulgata dupa Directiva EC 93/1999
- Regulamentul European 910/2014 EIDAS – regulamentul European ce specifica toate detaliile legate de semnaturi in spatiul EU
- Ordinul de Ministru 449 din Mai 2017
- Decizie ICCJ – Decizie ICCJ din Octombrie 2019
- OUG 38/2020 – OUG dat de catre Guvern pentru reglementarea semnaturilor electronice in relatia cu statul roman
Legea 455/2001 este legea de baza a semnaturilor electronice din Romania, bazata pe Directiva 93 a Comisiei Europene privind semnaturile electronice. Directiva respectiva a stat si la baza Regulamentului EIDAS 910/2014, pe care a inlocuit-o ulterior, si astfel avem un set de 2 legi ce guverneaza reglementarea semnaturilor in Romania. 455/2001 din pacate are aproape 20 de ani de cand a fost implementata, ceea ce duce la numeroase contradictii cu Regulamentul European si implicit multe confuzii si nesiguranta cand vine vine vorba de o claritate asupra reglementarii legale.
Important de mentionat si retinut in acest caz este faptul ca Regulamentul EIDAS are suprematie asupra legii nationale si astfel orice contradictie cu Legea 455/2001 va fi totdeauna in favoarea Regulamentului European. Ceea ce si logic este binevenit deoarece 455 este din 2001 iar EIDAS este din 2014.
Comparativ intre 455 si 910/2014 (EIDAS), avem cateva puncte cheie care trebuie mentionate pentru a avea o analiza completa asupra cadrului legal, a ce se poate face si a ce nu se poate face, care este viitorul digitalizarii si bineinteles pentru ce putem folosi semnaturile / stampilele electronice. Asadar, ca si termeni comparativi, avem urmatoarele:
- tipurile de semnaturi electronice difera intre cele doua legi – 455 permite doar o semnatura simpla (de exemplu aceea din e-mail) si o semnatura calificata (aceea pentru ANAF), iar EIDAS permite si o semnatura avansata (un mix intre cele doua) care ofera mult mai multa eficienta pentru companiile ce au nevoie
- SES / AES / QES – acronimele lor din engleza; SES (semnatura simpla), AES (semnatura avansata) si QES (semnatura calificata – qualified) sunt cele trei tipuri de semnaturi care sunt prevazute in Regulamentul EIDAS si care sunt valabile conform legislatiei – asta inseamna ca sunt valabile si in cadrul legal din Romania, in special dupa publicarea OUG 38/2020.
- Articolul 25 din EIDAS – valabilitatea tuturor tipurilor de semnaturi; Articolul 25 specifica foarte clar valabilitatea semnaturilor electronice de orice tip si faptul ca nu se poate discrimina impotriva lor din cauza ca sunt electronice – mai exact, daca e semnatura valabila, este valabila, chiar daca este standard sau calificata
- Identificarea la distanta – de multa vreme, identificarea persoanelor la distanta a fost un punct dezbatut intens deoarece Regulamentul permite identificarea la distanta doar cu clarificarea unor puncte tehnice de identificare ce sunt lasate la latitudinea tarilor membre; desi Romania nu a clarificat aceste puncte tehnice, avand doar un comunicat al MCSI cu identificarea la distanta, semnaturile generate prin identificarea la distanta de catre alte tari sunt perfect valabile in Romania; subiectul este inca unul aprig dezbatut dar Comisia Europeana specifica foarte clar valabilitatea semnaturilor
- Trusted List EU – conform prevederilor EIDAS, fiecare stat membru al Uniunii Europene trebuie sa realizeze o lista cu furnizorii de semnaturi acreditati in tara respectiva; orice furnizor acreditat, in orice tara membra, are automat semnaturile furnizate valabile in orice alta tara membra
- Tratatele bilaterale ale Romaniei – conform Articolului 42 din Legea 455/2001, orice tratat bilateral al Romaniei confera valabilitate in spatiul si cadrul legal din Romania; astfel, cum tratatul de accedere la Uniunea Europeana este un tratat bilateral, Legea 455/2001 face astfel valabil in mod direct Regulamentul European (pe langa tratatele cu UE)
Pe scurt, atata timp cat furnizorul este acreditat si valabil, semnaturile sunt valabile in Romania. Fara exceptie.
Mentionam mai devreme, pe langa Legea 455 si Regulamentul 910, inca doua detalii – Ordinul de Ministru 449 si Decizia ICCJ din Octombrie 2019. In Mai 2017, un Ordin de Ministru a fost dat catre Ministerul Comunicatiilor pentru a clarifica anumite aspecte ale EIDAS in contextul din Romania.
In plus, OUG 38/2020 clarifica aspectele legate de semnaturile avansate, un pas important in relatia cu statul. Practic OUG-ul confirma importanta tuturor tipurilor de semnaturi si obliga statul roman in a accepta semnaturile electronice.
Pe viitor prevedem o noua lege a semnaturilor electronice, o lege ce a trecut in Octombrie 2019 de Senat. Adoptata in mod tacit, legea este o copie a Regulamentului EIDAS si practic transpune Regulamentul in legislatia din Romania. Nu este tocmai ideal, in special cand acest lucru este interzis de catre Uniunea Europeana, dar vom vedea forma finala cand va fi publicata in Monitorul Oficial. Probabil in 2021.
Trebuie mentionat faptul ca responsabilitatea legata de semnaturi electronice in Romania apartine mai nou de Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei – https://www.adr.gov.ro – care incearca sa grabeasca procesul de digitalizare a administratiei publice.
La final nu am decat un singur detaliu de mentionat – semnaturile electronice sunt ideale si va incurajez sa le folositi cat mai des!
Spor! 🙂
Baza Legala
Legea 455/2001 – http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=28985
Regulamentul 910/2014 EIDAS – https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=uriserv%3AOJ.L_.2014.257.01.0073.01.ENG
Ordin de Ministru 449/2017 – https://lege5.ro/Gratuit/ge3dimjzge4q/ordinul-nr-449-2017-privind-procedura-de-acordare-suspendare-si-retragere-a-statutului-de-prestator-de-servicii-de-incredere-calificat-in-conformitate-cu-regulamentul-ue-nr-910-2014-al-parlamentului-e
Decizia ICCJ Octombrie 2019 – https://www.juridice.ro/658426/iccj-ril-admis-ref-caracterul-de-titlu-executoriu-al-contractului-privind-serviciile-financiare-incheiat-la-distanta.html
Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei – https://www.adr.gov.ro